Influența nutriției asupra genelor noastre

Așa cum am susținut și în articolele precedente, consider că hrana joacă rolul cel mai important în menținerea unei sănătăți optime, dar nu este singurul factor. Stilul de viață, mișcarea, mediul și , bineînțeles, informația genetică îți afectează și ele sănătatea și predispoziția pentru anumite afecțiuni și boli cauzate de stilul de viață. Însă genele joacă un rol puțin mai diferit decât ai crezut până acum.

[gap height=”20″]

Probabil că auzi tot timpul oameni care spun că “ diabetul, colesterolul și bolile cardiovasculare sunt moștenite din familie ”, ca și cum destinul le este predestinat. Numeroși oameni cred că ceea ce este înscris în codul genetic rămâne neschimbat. Vestea buna este că acest lucru este departe de a fi adevărat.

[gap height=”20″]

Indiscutabil că moștenirea genetică joacă un rol important în multe aspect, de la înălțime la culoarea ochilor până la starea de sănătate. Însă, mai important decât informațiile genetice conținute în segmentele de ADN, este câte dintre aceste gene sunt activate. O genă care nu este activată nu poate să facă nimic.

[df_divider el_width=”100″ style=”solid” height=”1px” accent_color=”#EEEEEE” border_size=”2px” padding=”22px 0″ position=”align_center” el_class=””]

[gap height=”20″]

Sănătatea ta depinde de fapt de interacțiunea mediului înconjurător cu moștenirea genetică ( epigenetica ).

Epigenetica este studiul comportamentului genelor – dacă acestea sunt activate sau nu și în ce măsură informațiile conținute în ele se manifestă. Toți ne naștem nu numai cu un cod genetic, ci și cu anumite butoane care îi comandă codului ce să facă. Influența mediului ( alimentația, mișcarea, calitatea aerului etc. ) activează aceste butoane.

[gap height=”20″]

Epigenetica este influențată, de asemenea, de stresul fizic și emoțional. De fapt, activarea genelor este determinată de modul în care reacționezi la tot ce se întâmplă în jurul tău, de exemplu : poluarea aerului, mutarea în celălalt capăt al țării sau o traumă din copilărie.

[gap height=”20″]

În general , diabetul, hipertensiunea arterială sau bolile cardiovasculare nu apar din cauza unei gene defecte sau a unei predispoziții din familie. Interacțiunea genelor tale cu mediul înconjurător determină activarea acestei succesiuni de evenimente.

[gap height=”20″]

Cercetătorii de la “Norwegian University of Science and Technology” au conceput mai multe planuri alimentare pentru persoane cu tendințe de obezitate și au studiat efectul acestora asupra expresiei genelor.

[df_divider el_width=”100″ style=”solid” height=”1px” accent_color=”#EEEEEE” border_size=”2px” padding=”22px 0″ position=”align_center” el_class=””]

[gap height=”20″]

Alimentele afectează expresia genelor

[gap height=”20″]

Aceștia au descoperit că o dietă cu 65% carbohidrați, care de multe ori este ceea ce mănâncă în medie oamenii la unele mese, provoacă o serie de clase de gene să lucreze ore suplimentare.

[gap height=”20″]

Aceste diete afectează nu numai genele care provoacă inflamații în organism, dar și expresia genelor asociate cu dezvoltarea de boli cardiovasculare, unele forme de cancer, demență și diabet de tip 2 – toate bolile care sunt influențate de stilul de viață.

[df_divider el_width=”100″ style=”solid” height=”1px” accent_color=”#EEEEEE” border_size=”2px” padding=”22px 0″ position=”align_center” el_class=””]

[gap height=”20″]

Sfaturi legate de diete și bolile cronice

[gap height=”20″]

Există o mulțime de sfaturi legate de diete și o varietate de justificări științifice ale acestora. Recent, cercetătorii au identificat relația dintre alimentație, digestie și efectul asupra sănătății și a sistemului imunitar, astfel încât să poată dovedi de ce anumite alimente sunt sănătoase sau nu.

[gap height=”20″]

Atât dietele cu consum redus de carbohidrați ( low-carb ) cât și cele în care carbohidrații reprezintă un procent mai mare de 60% din totalul alimentelor ( high–carb ) sunt greșite. Dar o dieta low-carb este mai puțin nocivă.

[gap height=”20″]

Cercetătorii susțin că o dietă sănătoasă nu ar trebui să fie alcătuită din mai mult de 40% carbohidrați la fiecare masă, altfel genele noastre ar putea să creeze inflamații metabolice în organism.

[gap height=”20″]

Profesorul Berit Johansen susține că dieta este cheia pentru controlul sensibilității noastre genetice la boli. Atunci când alegem ce mâncăm, noi de fapt alegem să oferim sau nu genelor noastre armele care cauzează boala. Sistemul imunitar funcționează ca o autoritate de supraveghere a organismului nostru. Atunci când mâncăm prea multe glucide ( carbohidrați ) și organismul nostru trebuie să reacționeze, sistemul imunitar își mobilizează toate armele, ca și cum ar fi atacat de diverși viruși.

[df_divider el_width=”100″ style=”solid” height=”1px” accent_color=”#EEEEEE” border_size=”2px” padding=”22px 0″ position=”align_center” el_class=””]

[gap height=”20″]

Să nu cădeți în capcana grăsimilor!

[gap height=”20″]

Nu este recomandat să excludem carbohidrații din alimentația noastră. Capcana grăsime / proteine este la fel de periculoasă ca și capcana carbohidraților. Totul se rezumă la un echilibru, întotdeauna.

[gap height=”20″]

Nu săriți peste micul dejun și nici peste cină. Fiecare masă trebuie să fie alcătuită din carbohidrați, proteine și grăsime. Asta e rețeta pentru păstrarea expresiei genelor responsabile de bolile inflamatorii și alte afecțiuni.

[df_divider el_width=”100″ style=”solid” height=”1px” accent_color=”#EEEEEE” border_size=”2px” padding=”22px 0″ position=”align_center” el_class=””]

[gap height=”20″]

Schimbarea este rapidă

[gap height=”20″]

Veștile sunt bune chiar și pentru persoanele care au avut o alimentație bogată în carbohidrați până în prezent. A fost nevoie de doar șase zile pentru a schimba expresia genelor persoanelor care au participat ca voluntari în cadrul studiului. Așadar este ușor să începeți, dar dacă vreți să reduceți riscul aparițiilor bolilor, această schimbare trebuie să fie păstrată pe termen lung.

[gap height=”20″]

Oamenii consideră că ar trebui să existe alimente care sunt recomandate sau nu atunci când vine vorba de carbohidrați sau grăsimi.

[gap height=”20″]

Deci cum vom alege ceea ce punem în farfurie?

Trebuie să cântărim alimentele pe care le mâncăm și să ținem evidența caloriilor ingerate?

[gap height=”20″]

Bineînțeles că puteți face asta pentru a vă îmbunătăți starea de sănătate, dar va veni un drum lung doar prin modificarea unor obiceiuri alimentare de bază. Dacă veți alege ca și surse de carbohidrați legumele rădăcinoase fierte, cum ar fi cartofii și morcovii, și înlocuiți pâinea albă cu câteva felii de pâine din secară, veți reduce cantitatea de glucide rele din dieta dumneavoastră semnificativ. În plus, nu uitați să mâncați proteine și grăsimi la fiecare masă, inclusiv la micul dejun!

[df_divider el_width=”100″ style=”solid” height=”1px” accent_color=”#EEEEEE” border_size=”2px” padding=”22px 0″ position=”align_center” el_class=””]

[gap height=”20″]

Salatele conțin carbohidrați

[gap height=”20″]

Mulți dintre noi nu își dau seama că toate fructele și legumele pe care le mănâncă, de asemenea, conțin carbohidrați. Salata de crudități este o sursă sănătoasă de carbohidrați.

[gap height=”20″]

De asemenea, trebuie să mâncați o cantitate mare de verdeață pentru a obține o mulțime de calorii. Broccoli gătit la aburi este o alternativă foarte bună la cartofii fierți. Fructele sunt bune, dar atenție la cantitate și la indicele glicemic. Varietatea este importantă.

[df_divider el_width=”100″ style=”solid” height=”1px” accent_color=”#EEEEEE” border_size=”2px” padding=”22px 0″ position=”align_center” el_class=””]

[gap height=”20″]

Genele tinereții

[gap height=”20″]

Cercetătorii au descoperit o o grupă de gene care sunt responsabile de bolile cardiovasculare. Aceste gene și-au redus activitatea, ca răspuns la un regim alimentar echilibrat, spre deosebire de activitatea celor care erau corelate cu o alimentație bogată în carbohidrați.

[gap height=”20″]

Cel mai important lucru este că, încetul cu încetul, sunt descoperite mecanismele de dezvoltare a bolilor pentru multe dintre tulburările majore legate de stilul de viață.

[gap height=”20″]

Aceasta este însă o veste bună. Înseamnă că nu suntem predestinați de genetică.

[gap height=”20″]

Vestea bună este că, asemenea hormonilor și intestinului permeabil, majoritatea afecțiunilor se pot remedia și după zeci de ani de obiceiuri alimentare nesănătoase și ani întregi de inflamație sistemică.

[gap height=”20″]

Care este soluția? Schimbă mâncarea din farfurie.

 

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *