Creierul și alimentația

De regulă, oamenii cred că alimentele care fac bine organismului nu trebuie să le afecteze nici mintea. Și cred că efectele psihologice ale alimentelor pe care le consumă sunt poate cei mai importanți factori de luat în calcul în perioada tranziției spre un mod sănătos de alimentație.

De câte ori nu ai încercat un nou plan, ai cumpărat alimente noi, ai respectat meniul timp de câteva săptămâni, ca apoi să revii la vechile obiceiuri alimentare? Bănuiesc că de fiecare dată ai încercat să ții o dietă. Dietele însă nu funcționează pe termen lung.

Dietele cu restricții calorice îi ajută pe oameni să piardă din greutate, însă doar pe termen scurt. Cei mai mulți nu își pot menține noile obiceiuri alimentare și, după un an sau doi, ajung să acumuleze chiar mai multe kilograme decât pierduseră inițial.

De ce simți nevoia să mănânci mâncare de la fast-food, alimente nesănătoase și dulciuri? Deși ești conștient că nu sunt sănătoase și îngrașă? Te lupți cu tot felul de pofte alimentare, deprinderi nesănătoase, impulsuri și dependențe.

Ce vreau să știi este că nu este în totalitate vina ta. Trebuie să înțelegi că aceste alimente nesănătoase “nu joacă cinstit”. Ele sunt făcute special să îți afecteze creierul, să te facă dependent de ele. Poftele nu se limitează doar la comportamentul tău legat de alimentele respective, ci au legătură și cu motivația ta emoțională și cu obiceiul care se creează în urma satisfacerii repetate a unei plăceri. Pofta de anumite alimente poate duce în doar câteva zile la obiceiuri alimentare proaste, blocându-ne într-o spirală de impulsuri nestăvilite, plăceri de scurtă durată, sentimentele de vină, rușine și anxietate și implicit creșterea în greutate.

Tehnologia modernă a sărăcit alimentele de substanțele nutritive și le-a înlocuit cu calorii goale și substanțe chimice sintetice, care ne păcălesc organismul să producă aceleași semnale biologice puternice pentru a continua să se hrănească. Asta înseamnă că mâncăm mai multe calorii mai sărace nutritiv.

Aceste alimente sunt programate științific să concentreze artificial gusturi extreme de delicioase ( sărat, dulce sau gras ), care stimulează centrul plăcerii cu un mai mare succes decât ar putea sa o facă un aliment natural. Alimentul final oferă o varietate amețitoare de gusturi extraordinare la fiecare înghițitură, însă organismul știe că nu conține nutrienți, așa că vei continua să vrei să mănânci chiar și peste punctul preaplin.

Consumul cronic al acestor alimente nu ne afectează doar papilele gustative, senzațiile și silueta. În timp, ele ne reprogramează literalmente creierul.

Cum facem diferența între foamea fizică și foamea emoțională?

Senzația de foame emoțională și cea de foame fizică pot fi identice, dacă nu învățați să identificați caracteristicile care le disting. Această conștientizare ar putea să oprească un episod de supraalimentare pe bază emoțională.

Foamea emoțională:

1. Este bruscă – acum nu te gândești deloc la mâncare, iar în clipa următoare ești înfometat
2. Este pentru un anumit aliment- poftiți la un anumit tip de mâncare, cum ar fi ciocolată, paste sau un cheeseburger. Simțiți că aveți nevoie să mâncați strict acel aliment, alt înlocuitor nu ar fi bun
3. „Este deasupra gâtului” – o poftă cu bază emoțională începe în gură și în minte. Gura vrea să simtă gustul de pizza, ciocolată, iar mintea se învârtește cu gânduri cu privire la alimentul dorit
4. Este urgentă – există o dorință de a ușura imediat durerea emoțională prin consumarea alimentului
5. Este cuplată cu o emoție supărătoare – șeful a țipat la tine, copilul are probleme la școală, partenerul de viață este într-o dispoziție proastă etc.
6. Implică consumul de alimente automat sau neatent – mâncatul poate apărea ca și cum mâna altcuiva ia înghețata și ți-o da sa o mănânci
7. Nu încetează nici când corpul este plin – mâncatul provine dintr-o dorință de a acoperi un sentiment dureros. Vă îndopați pentru a vă amorți emoțiile negative și veți mânca mai multe porții deși poate simțiți stomacul plin.
8. Promovează vinovăția cu privire la mâncat – paradoxul abuzului de mâncare este că mâncați ca să vă simțiți bine și sfârșiți prin a vă învinovăți pentru că ați mâncat biscuiți, prăjituri sau cheeseburger


Foamea fizică:

1. Este treptată – simțiți o stare ușoară de foame, care după un timp se amplifică. Foamea fizică vă dă indicii constante și progresive că e timpul să mâncați
2. Este deschisă la diferite alimente- este posibil să aveți preferințe, dar acestea sunt flexibile. La un moment dat veți simți nevoia să mâncați orice
3. Își are baza în stomac – simțiți că vă roade stomacul sau că îl aveți gol
4. Este răbdătoare – preferați să mâncați în curând, dar nu simțiți nevoia sa mâncați urgent
5. Apare dintr-o nevoie fizică – apare în general la 4-5 ore de la ultima masă
6. Se oprește atunci când este satisfăcută- foamea fizică provine dintr-o dorință de a alimenta și hrăni organismul. De îndată ce intenția este îndeplinită, vă opriți din mâncat
7. Se bazează pe mâncat ca necesitate – nu există vinovăție sau rușine după masă, vă dați seama că mâncatul este indispensabil vieții

Ce pot să te asigur este că poți să elimini aceste produse din alimentația ta, iar beneficiile pe care le vei resimți sunt:

  • Vei putea să apreciezi din nou gusturile naturale delicioase (sărat, dulce sau gras ) din alimentele sănătoase
  • Sentimentele de plăcere și recompensă pe care le vei simți când mănânci acele mâncăruri delicioase vor fi iar strâns legate de alimentația sănătoasă, de sațietate și saturație – vei putea să te oprești din mâncat pentru că ești sătul, nu doar pentru că ești “plin”
  • Nu vei mai fi controlat niciodată de mâncare, ci tu vei controla ceea ce mănânci și în ce cantitate.

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *